Forum Pescuit la Somn

Bibanul soare/regina balti(Lepomis Ghibbosus)
Zvarluga(Cobitis Taenia)
Tiparul( Misgurnus fossilis)

Ati uitat de floare... floarea Dunarii... .

Articolul 8
Dimensiunile minime, in centimetri, ale exemplarelor de pesti si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi retinute la pescuit sunt urmatoarele:
*Avat 40
*Babusca 15
*Babca 15
*Biban 12
*Caras 15
*Clean 28
*Cosac 25
*Cosas 40
*Crap 35
*Morunas 25
*Mreana 27
*Novac 40
*Oblete 12
*Platica 25
*Riseafca 15
*Rosioara 15
*Sanger 40
*Scobar 25
*Scrumbie de Dunăre 22
*Somn 60
*Salau 40
*Stiuca 40
*Vaduvita 30
*Raci 10
*Scoici
*Broaste 30g/ex
(2) Lungimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudate.
(3) Speciile de pesti care nu sunt prevazute la alin. (1) sunt libere la pescuit, la orice dimensiune. (4) PuietuI si exemplarele de pesti capturate sub dimensiunile minime prevazute la alin. (1) vor fi deversate in mod obligatoriu in apa, in stare vie.

Zoran, ti-au raspuns Florin, Cosmin si iulian.
Pe langa cei mentionati de catre ei ar mai fi: ghibortul (salau, stiuca, somn), somnul pitic (cel tepos, mai ales pentru somn dupa ce i se taie spinii), boarta (exceptionala pentru salau, stiuca etc), pietrusuel (murgoi si alte denumiri, pentru orice rapitor) etc etc etc

Sau Zorane, poti pescui cu goldfish, ca vorba aia, ai experienta... .

Citat de la »Zoran«

Salutari, as vrea sa discutam aici despre speciile de pesti ce le putem folosi ca momeala (l

Relaxul de la 3 cm.

Citat de la »Zoran«

Informer:
guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus)
guvidul (Neogobius syrman)
zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus)

Io ma indoiesc sincer ca pestele ala la care-i zice "Floarea Dunarii" ii o specie protejata, mai degraba cred ca-i o specie daunatoare la fel ca reginuta/bibanul soare sau somnu` "american".
"Goby" astia sunt de 1000 de feluri... .

Citat de la »Zoran«

Cauta te rog poze pe Google cu speciile respective, si vezi daca vreuna este "Floarea Dunarii"

Chiar ma gandesc sa dedic acestei cercetari circa 57% din timpul meu liber... .
Man, am gresit, sunt peste 2000 de feluri de pesti din familia asta asa ca mi-ar fi putin greu sa compar pozele cu un peste pe care nu-l am decat in amintiri.
Poate stie cineva ceva mai clar decat sa aberam noi despre ce peste ce specie/familie/increngatura ii... .
Oricum, prin America au otravit rauri intregi numa` ca sa scape de "guvizii" astia... si tot n-au scapat.

Răspărul și fusarul - din câte știu nu au nici o restricție.

Citat de la »informer«

Sau Zorane, poti pescui cu goldfish, ca vorba aia, ai experienta... .

my goldfish

Citat de la »Zoran«

Citat de la »informer«
Informer:
guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus)
guvidul (Neogobius syrman)
zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus)

Proterorhinus marmoratus

(Neogobius syrman)

(Cottus poecilopus)

Dane, lasa tu numele astea-n latina, cauta poza cu "floarea"... .

Porcusorul

Denumire stiintifica: Gobio gobio
Denumire populara: porcan, cui, porcoias, pietrosel

Caracteristici principale:
Lungime: 6-12 cm rar ajunge la 20 cm
Greutate: 500g-1 kg
Aspect: Corpul este alungit, fusiform si cu solzi relativ mici. Dorsala este cenusiu-verzuie. Partea ventrala este de o culoare alb-galbuie. Inotatoarele incolore, spatele este imbogatit de pete mici de diferite dimensiuni. Gura este in forma de semiluna si ochii sunt foarte mici.

Mod de viata: Se intalneste in raurile curgatoare cu mult nisip si pietre. Se hraneste cu viermi, moluste, alge si amfipode. Se pescuieste primavara si toamna.

Dimensiunea minima legala: legea nu reglementeaza lungimea minima admisa la pescuit.

Delicatesa ptr somn, salau.

Citat de la »Aby129«

Răspărul și fusarul - din câte știu nu au nici o restricție.

Fusarul sigur e protejat, rasparul nu stiu...

ZVARLUGA (Cobitis taenia)

Raspandire
Poate fi gasita in tot bazinul hidrografic dunarean, unde este prezenta in toate apele curgatoare sau statatoare, incepand cu regiunile mai joase fata de zona caracteristica pastravului indigen. Ii plac apele al caror curs este mai lent, cu albia maloasa. Poate fi gasit in Prut, Siret, Suceava, Moldova, Bistrita, Mures, Somes, Olt, Tarnave, Cibin, Raul Negru, Hartibaciu, Niraj, Timis, Bega, Arges etc., in bazinele de colectare ale acestor rauri, precum si in Delta Dunarii.

Descriere
Corpul pestelui este alungit si turtit lateral, aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa, si este acoperit cu solzi mici, cu diametrul mai mic de 1 mm. Solzii lipsesc de-a lungul liniei laterale, linie vizibila doar in partea anterioara a corpului. Pedunculul caudal este scurt si nu depaseste lungimea capului. Capul este plat, terminat in unghi obtuz, cu gura dispusa jos, prevazuta cu 6 mustati. Mustatile de la colturile gurii sunt mai lungi decat celelalte. Sub ochi are cativa tepi, uneori aflati sub piele, alteori vizibili; ochii sunt mici.
Rudele de specie ale zvarlugii sunt: fasa mare (Cobitis elongata), sfarleaza (Cobitis aurata radnensis) si dunarita (Cobitis aurata bulgarica).
Culoarea dominanta a zvarlugii este galben-ocru, cu multe puncte negre, uneori cu marmoratii, ceva mai inchisa pe spate decat pe burta (galben murdar). Tot pe spate se disting 22-28 puncte negricioase sau maronii inchise, dispuse in dungi longitudinale. Si pe partile laterale se observa cate doua randuri de asemenea puncte, in total, zvarluga este deci impodobita cu 5 siruri de puncte intunecate, in jurul carora se mai vad si alte puncte mici. Capul este marmorat si ornat cu desene liniare, in vecinatatea caudalei se poate vedea o pata mai mare, de forma circulara sau ovala. Pe inotatoarea dorsala si pe coada se afla 5-6 siruri de puncte intunecate, inotatoarea ventrala, pectoralele si anala sunt galbui, fara pete negre. De regula, masculii sunt mai mici decat femelele. La baza aripioarelor pectorale ale masculilor se distinge un solz osificat (solzul lui Canestrini).

Dezvoltare
Lungimea frecventa a zvarlugii este de 9-11,5 cm, exemplarele de 14-15 cm fiind mult mai rare. Greutatea medie este de 8-10 g, rareori de 15 g.

Biologie
Zvarluga traieste in mlastini, in general in apele statatoare, cu fund malos. Poate fi intalnita si in apele montane si de deal ale caror albii sunt maloase. In general, este mai activa pe timp de noapte, ziua mentinandu-se in apropierea fundului, fara sa se miste prea mult. Se hraneste cu materii vegetale si animale intrate in descompunere. Alimentatia sa se compune din rame si melci mici, larve de insecte, seminte ale unor plante, chiar si icre ale unor specii de pesti. Suporta bine conditiile din apele tulburi, poluate, putand sa traiasca mai mult timp chiar si pe uscat, mai ales cand vremea este rece. Odata scos din apa si tinut in mana, pestele se apara cu miscari vii ale corpului; in asemenea momente il poate rani pe pescar cu cei doi tepi situati dedesubtul ochilor. Exemplarele scoase din apa expulzeaza aer din intestine, scotand un suierat caracteristic.
Perioada de reproducere tine de la sfarsitul lui aprilie si pana la finele lunii mai.

Pescuitul Sportiv
Zvarluga poate fi prinsa folosind plasa, mina, furculita etc. Pescarii sportivi o prind pentru a o folosii apoi ca momeala. Ea constituie hrana speciilor valoroase de pesti.
Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

De aceea prefer nalucile ... nu am treaba cu dimensiunile minime

la astea daca dai cred ca pescuiesti degeaba, nu imi par ,,prinzatoare"