« « Multi de pe aici sunteti
din Bucuresti si aveti alte mentalitati, iar multi considerati ca ce-i scris in
lege se poate aplica, dar in Provincie savarsirea de infractiuni si
contraventii inseamna "
smecherie", reprezinta un mod de viata al majoritatii
familiilor. Nu poti cere aplicare legii in provincie si nici sa pretinzi
aplicarea ei pt ca esti luat de prost sau privit ca nebun, apoi suporti
consecinte tare neplacute. » »
Cred ca gresesti , si ma rezum la a
spune : ‘DE LA CAP SE STRICA PESTELE’
Deţinătorii unei autorizaţii de pescuit sunt obligaţi să marcheze zonele
care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.
comercializarea
fara documente legale a pestelui, icrelor si produselor din peste, fapta
prevazuta si pedepsita de art.64, alin.1, lit. j din OUG nr.23/2008.
LEGE nr.192
privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura
CAPITOLUL IV
Paza fondului piscicol
Art. 22. - Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit exercită cu personal
specializat paza fondului piscicol şi controlul activităţilor de pescuit şi
exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor şi
degradărilor.
Art. 23. - Personalul de pază este dotat, în
condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.
Art. 24. - Personalul de pază pe timpul
exercitării atribuţiilor de serviciu este asimilat personalului care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
Art. 25. - Organizarea activităţii de pază la
nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementată prin statutul
administratorilor.
Art. 26. - Unităţile de poliţie, Garda de coastă, Poliţia de frontieră şi Jandarmeria,
potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii, au obligaţia de a sprijini
acţiunile de pază a fondului piscicol.
TITLUL V
Protecţia fondului piscicol
Art. 39. - Protecţia fondului piscicol se
realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care
pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege, precum şi prin
orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabilă a fondului piscicol şi
conservarea biodiversităţii.
Art. 40. - (1) Anual autoritatea publică
centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură împreună cu
autoritatea publică centrală de protecţie a mediului vor stabili, prin ordin
comun, perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului. Ordinul se emite
pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele
ţării, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, şi este
valabil până la apariţia ordinului de prohibiţie din anul următor.
(2) În scopul protecţiei
fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti menţionate în anexa nr. 2 este
interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de
prohibiţie se va specifica durata de prohibiţie.
Art. 41. - (1) Autorităţile publice centrale
care emit ordinul anual de prohibiţie pot, în condiţii hidroclimatice deosebite
sau pe baza unor studii fundamentate, să modifice, prin ordin al ministrului,
perioadele de prohibiţie şi speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 şi 2,
menţinând însă numărul total de zile.
(2) Pentru apele
curgătoare care constituie frontieră de stat perioadele de prohibiţie şi
regulile de pescuit se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale
încheiate cu celelalte state riverane.
Art. 42. - Pentru protecţia fondului piscicol
se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:
a) setci fixe, cu excepţia ohanelor, în zona litoralului marin;
b) setci şi ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile
Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale;
c) setci monofilment în toate apele;
d) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific;
e) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în
parte sau în întregime;
f) pescuitul cu materiale explozive, precum şi cu substanţe toxice şi narcotice
de orice fel;
g) pescuitul cu unelte din plasă în râurile şi lacurile naturale din zona de
munte;
h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu
lostriţă;
i) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaia, japca şi orice alt fel de unelte
înţepătoare sau agăţătoare.
Art. 43. - (1) Prin ordin comun al
autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi
al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în apele aparţinând
domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolă, ce se
delimitează în teren prin semne distincte.
(2) Zonele de protecţie
piscicolă pot fi:
a) de protecţie a reproducerii, ce reprezintă locuri predilecte pentru
depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului;
b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem
acvatic;
c) de protecţie pentru iernarea peştelui.
(3) Instituirea zonelor
de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului.
(4) Prin ordin comun al
autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi
al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în zonele de protecţie
piscicolă, pentru o anumită perioadă, pot fi limitate sau interzise:
a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice;
b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa
populaţiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi
recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe
mal;
d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.
(5) Prin excepţie de la
prevederile alin. (4) activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate
sau interzise în următoarele situaţii:
a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare;
b) din considerente de prevenire a inundaţiilor.
Art. 44. - (1) Autoritatea publică centrală
de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrală pentru agricultură,
alimentaţie şi silvicultură, împreună cu administratorii statului, încurajează
şi promovează programele de redresare a populaţiilor unor specii valoroase sau
periclitate, prin:
a) identificarea, amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere;
b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, păstrăv,
lipan, lostriţă şi alte specii cu valoare economică şi ştiinţifică;
c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului, cambulei,
anghilei, scoicilor şi racilor;
d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele
aparţinând domeniului public şi stabilirea măsurilor de refacere a populaţiilor
periclitate.
(2) În caz de necesitate
administratorii statului au obligaţia să ia măsuri pentru completarea fondului
piscicol prin repopulări.
Art. 45. - (1) Autoritatea publică centrală
de protecţie a mediului, împreună cu autoritatea publică centrală pentru
agricultură, alimentaţie şi silvicultură, va putea declara regiuni de cruţare
anumite părţi din Dunăre, râuri, pâraie, lacuri, canale, precum şi zone de la
ţărmul Mării Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru
cantonarea, reproducerea şi hrănirea puietului şi adulţilor speciilor de
organisme acvatice, cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa
Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", conform prevederilor legale.
(2) În apele declarate
regiuni de cruţare se interzic, pe toată perioada anului, orice gen de pescuit,
inclusiv cu undiţa, precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetaţiei, extragerea
balastului, vânatul, creşterea animalelor, turismul.
(3) Administratorii au obligaţia să marcheze
perimetrele regiunilor de cruţare şi să asigure paza sau controlul respectării
prevederilor legale.
Art. 46. - (1)
În scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei următoarele
acţiuni şi activităţi:
a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a
pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole;
b) recoltarea stufului, papurei, rogozului şi a altor plante acvatice din
bazinele piscicole, fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de
folosinţă piscicolă;
c) circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în Delta Dunării şi în Complexul de
lacuri Razelm-Sinoe în afara traseelor aprobate de Administraţia Rezervaţiei
Biosferei "Delta Dunării". Se exceptează circulaţia pe căile
navigabile şi pe cele de acces la localităţile care nu au alte căi de
comunicaţie, precum şi circulaţia ambarcaţiunilor autorizate în condiţiile
legii;
d) circulaţia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile
apelor curgătoare din zona de munte, precum şi circulaţia cu ambarcaţiuni cu
motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizaţia autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
e) închiderea cu garduri şi prispe pescăreşti sau cu alte unelte de pescuit de
orice fel a gârlelor de legătură, a bălţilor şi terenurilor inundabile, dacă
prin aceasta se împiedică accesul sau se pescuiesc peştii care migrează în
timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere, precum şi scurgerea
liberă a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. Fac excepţie închiderile
pescăreşti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunării, în perioadele de viituri,
autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publică
centrală de protecţie a mediului şi de Administraţia Rezervaţiei Biosferei
"Delta Dunării";
f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului,
fără acordul administratorului;
g) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru peşti, a
pintenilor, a cascadelor, topliţelor şi a altor instalaţii şi amenajări cu scop
piscicol;
h) înfiinţarea de pepiniere şi crescătorii piscicole fără avizul autorităţii
publice centrale pentru agricultură şi alimentaţie;
i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescăreşti,
taluzurilor şi malurilor înierbate, precum şi distrugerea, degradarea sau
micşorarea zonelor de protecţie a apelor;
j) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în derivă pe mai mult de
două treimi din lăţimea râurilor, gârlelor sau canalelor;
k) reducerea din culpă a debitelor de apă în apele naturale, dacă prin aceasta
se periclitează existenţa fondului piscicol;
l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor
hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice;
m) pescuitul în zonele de protecţie specială pentru iernarea peştelui;
n) folosirea cu orice titlu de năvoade, voloace, setci, ave, prostovoale,
vârşe, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către
persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea
rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi
materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor,
lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole;
o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi peştilor;
p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în
incintele amenajărilor piscicole;
r) pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibiţie şi distrugerea icrelor
acestora din zonele de reproducere naturală special marcate.
(2) Popularea sau
aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatică a
ţării este permisă numai cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a
mediului.
Art. 47. - (1) Dimensiunile minime ale
speciilor de peşti şi alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele
piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit
sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(2) În funcţie de
rezultatele cercetărilor şi de evoluţia mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate
fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi a autorităţii
publice centrale de protecţie a mediului.
Art. 48. -
Persoanele juridice sau fizice, care îşi desfăşoară activitatea în zona
limitrofă bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte
reglementările privind conservarea şi protecţia fondului piscicol.
Art. 49. - (1)
Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul
public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate:
a) să echipeze prizele de apă cu instalaţii care să împiedice pătrunderea
peştelui;
b) să menţină în lacurile de acumulare niveluri de apă optime pentru iernarea
şi dezvoltarea normală a fondului piscicol, în condiţiile regulamentelor de
gospodărire a apelor, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
c) să amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea
fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;
d) să asigure debitul minim de apă necesar în vederea dezvoltării normale a fondului
piscicol în aval de lacurile de acumulare.
(2) Autoritatea publică
centrală de protecţie a mediului, prin organismul său specializat, va stabili
condiţiile tehnice de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi va
urmări respectarea lor.
Art. 50. - Autoritatea publică centrală de
protecţie a mediului şi autoritatea publică centrală pentru agricultură,
alimentaţie şi silvicultură, împreună cu unităţile de cercetare-proiectare de
profil şi instituţiile de învăţământ superior de specialitate, precum şi
Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea
Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente şi a
condiţiilor ce influenţează mărimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate
măsurile necesare pentru protecţie şi să stabilească capturile totale
admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economică
şi/sau ştiinţifică ale căror populaţii au atins niveluri critice sau sunt în
pericol de dispariţie.
Art. 51. - Administratorii şi beneficiarii
bazinelor piscicole ale statului au obligaţia:
a) să execute lucrări curente de întreţinere a canalelor, gârlelor, altor surse
de alimentare cu apă şi a zonelor de pescuit;
b) să execute lucrări de amenajare şi construcţii specifice pentru protecţia
fondului piscicol din apele aparţinând domeniului public.
Art. 52. - (1) Avizarea construirii unor noi
baraje sau centrale hidroelectrice va fi condiţionată de existenţa studiilor
privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea,
necesare vieţii, migrării şi reproducerii speciilor de peşti şi a altor
vieţuitoare acvatice.
(2) Barajele construite
pe râuri vor fi echipate cu instalaţii care să permită migrarea peştilor, iar
prizele de captare, cu dispozitive care să împiedice aspirarea peştilor şi a
altor vieţuitoare acvatice, dacă pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se
impun.
(3) Barajele şi
centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalaţii, iar cele
care urmează să se construiască pe Dunăre vor fi prevăzute cu instalaţii
speciale care să permită migrarea sturionilor şi scrumbiei de Dunăre spre
zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezultă că
echiparea barajului cu trecători este ineficientă, cu avizul autorităţii
publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi al
autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, deţinătorul cu orice
titlu al barajului va realiza amenajări piscicole pentru producerea puietului
din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare.
Deţinătorul cu orice titlu al barajului este obligat să predea după
recepţionare, pentru exploatare, Companiei Naţionale de Administrare a Fondului
Piscicol, instalaţiile sau amenajările piscicole, fără recuperarea valorii de
investiţie aferente acestora. Procedura de avizare şi de recepţie a lucrărilor
privind instalaţiile speciale va fi elaborată, în conformitate cu prevederile
legale, de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie
şi silvicultură, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a
mediului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Pescuitul este interzis
în aval de baraje pe o distanţă, măsurată de la bazinul de liniştire, de 100 m
pentru apele din zona montană, de 300 m pentru apele curgătoare din zona
colinară şi de 500 m pentru apele curgătoare din zona de şes. Pentru apele de
frontieră restricţiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin convenţii
şi acorduri internaţionale.
Cam cate puncte din protectia fondului piscicol stiti voi ca sunt incalcate? , iar dupa ce le numarati in gand =
IN CONCLUZIE EXISTA LEGE DAR NU ESTE PUSA IN APLICARE DE
AUTORITATI !!! (motivele sunt multe si duc la o singura concluzie NU SE VREA !!!!!!!!!!!!!!!!!!
)
Ca sa argumentez faptul ca nu se vrea scrieti care dintre
voi are numar de telefon la care sa sune , dat de la asociatia la care este
membru si care are concesionat un rau sau lac natural , si care prin lege
trebuie sa aiba personal de paza si control ?
Cu scuzele de rigoare pentru volumul de info , sper ca
este de folos.