Forum Pescuit la Somn

Ceva chestii pentru cei carora pe langa pescuit le plac si povestile … mai ales alea cu “monstrii”

Locul in care pescuiesti iti place la nebunie. In dreapta ta, pe o lungime de mai bine de 500 de metri ai o padure scufundata cu o multime de locuri atractive pentru rapitorii care te intereseaza in timp ce in stanga ta un afluent intra in raul principal creeand niste curenti si vartejuri de toata frumusetea. Avati ai cam prins prin toata zona in timp ce somnii i-ai cautat doar in marginea paduri in ideea de a pastra totusi o sansa minima de a ii scoate afara pentru o poza. In locul asta, in plin sezon de somn, de cele mai multe ori cand erai acolo vedeai de fiecare data cateva animale sarite bine de limita celor 2m lungime ce se intorceau la suprafata apei sau rapeau pestii pasnici ce se refugiaza in zona. Tot in locul asta ai prins si niste avatoi de toata frumusetea la care se poate adauga si un salau cum doar in poze ai vazut ce ai reusit sa il scapi la mal datorita accesului limitat la apa in zona in care l-ai prins. Consideri ca este poate cel mai bun loc de a prinde trofee pe care il stii tu, de aici si denumirea de “locul zero” … locul de unde incepe totul.

Azi ai ajuns tarziu la pescuit, e in timpul saptamanii si iti este imposibil sa ajungi aici inainte de ora 7:30 sau 8:00. Ai dat doar o raita scurta dupa avati prin padurea scufundata fara a insista prea mult. Au iesit si vreo doi destul de mici dar oboseala te-a facut sa intepenesti exact la confluenta celor doua rauri insistand acolo.

Racoarea serilor de vara isi pune amprenta si pe pestii din apa si vezi la suprafata apei o multime de pasnici ce par a fi exagerat de activi miscandu-se intr-una prin fata ta cu viteza ceva mai mare decat in mod normal. Dupa ce ai incercat cateva recuperari rapide la suprafata apei cu anumite naluci si cateva recuperari foarte agresive fara a avea nici o prezentare te hotarasti sa fi in contrast cu pestii de acolo si bagi un vobler pe care sa il conduci undeva la o adancime de doi metri cu o viteza ceva mai mica. Alegi unul de 9cm care chiar daca nu il folosesti des pur si simplu iti place si iti da incredere. Se mai dezechilibreaza el in curent, esti limitat la viteza cu care il poti recupera si stabilitatea lasa de dorit atunci cand intri in vartej dar ceva te indeamna sa il folosesti acum. E alb cu ceva roz in zona capului si niste urme de argintiu pe spate. Faci prima lansare cu el si in timp ce incepi recuperarea foarte lenta si indrepti varful lansetei catre apa pentru a se scufunda la adancimea dorita urmeaza socul. Ca din senin, fara nici o lovitura, lanseta iti este la 90° si frana mulinetei incepe sa racneasca din rasputeri. Esti cu echipamentul de avat si un fir de doar 15lb asa ca nu poate intra in discutie vreo contra in zidul ce s-a pus in miscare in fata ta. Doar ridici lanseta in sus si te uiti neputincios cum firul de pe tambur ramane tot mai putin in timp ce oponentul din celalalt capat nu da senzatia ca s-ar opri … chiar te intrebi daca simte vreo rezistenta sau nici macar nu si-a dat seama ca cineva pe mal este deja tot transpirat. Dupa o fuga de cel putin 50 de metri simti cum brusc totul se elibereaza si, asemeni unei ploi de vara, totul se incheie brusc cu voblerul de 9cm ce se misca lenes in curent. Respiri usurat la ideea ca nu ai rupt nimic si prin minte iti trece ca: “poate nici nu si-a dat seama ca avea un vobler in gura si l-a scuipat pur si simplu cand a vazut ca nu e comestibil”.

Ti-ai zis GATA, se trece pe echipamentul greu. Urmatoarea lansare deja o faceai cu echipamentul de somn si un vobler destul de asemanator cu celalalt doar ca era mai rezistent si armat cu triple pe masura. Arunci in aceeasi zona si incerci sa conduci voblerul in acelasi mod pe ca pe precedentul. Esti la a 5-a sau a 6-a lansare. Arunci naluca undeva la vreo 30 de metri distanta, usor la vale, in curent, cu gandul ca odata inceputa recuperarea voblerul sa fie impins de curent exact in marginea lui, in zona cu vartejuri interesante … in felul asta cand ajungi in “zona fierbinte” voblerul iti este cam pe unde consideri tu ca ar vana monstrii atat de doriti. De data asta lovitura parca nu te mai surprinde, din contra, te asteptai sa vina. Bratul ridica varful lansetei in sus cu viteza si “teapa” a fost data. Miscarea bratului nu ajunge insa pana in punctul in care iti doresti, pentru o fractiune de secunda totul ramane blocat, timpul se opreste in loc si doar stropii de sudoare de pe frunte parca incep sa devina mai abundenti. In momentul imediat urmator bratul iti este indreptat catre apa, lanseta este si ea aproape la orizontala si frana incepe sa urle … iar in timp ce tu in gand iti zici: “DA!!!”, lupta incepe. Parca pe nerasuflate somnul si-a dat drumul in jos pe curent fara a putea sa il opresti si de la cei aproximativ 30 de metri cati erau intre voi distanta a urcat brusc la minim 70-80. Simti ca ar cam fi momentul sa incerci sa il intorci din drum si incepi incet (incet, incet ) sa pui presiune cu mana stanga pe tambur. Dupa vreo alti 10 metri reusesti sa ii schimbi directia si acum a plecat pe curent in susul afluentului din stanga ta. Bratul este incordat la maxim, lanseta si ea tensionata pana la limita si cu rabdare incerci sa convingi partenerul sa vina la mal pentru a-ti face o poza alaturi de el. Au trecut mai bine de 10 minute si ai reusit sa il aduci la mai putin de 15 metri de tine cand brusc inima ti se opreste pe loc. Cam pe la distanta aia stii ca este un prag iar firul tau il simti frecat in ceva ce pare a fi o creanga. Pestele nu este inca suficient de obosit si vazand pericolul din zona malului te decizi sa eliberezi putin frana pentru a ii da ocazia sa plece putin mai in larg in ideea de a il obosi intr-un loc mai sigur. Iti iese ceea ce ai vrut si acum somnul pare a fi intr-o zona sigura, la vreo 40 de metri de tine. Te mai joci cu el vreo 10 minute pe acolo cand te hotarasti sa incerci inca o data sa il apropi de mal pentru a vedea daca de data asta este suficient de obosit pentru a il scoate la o poza. Deja l-ai apropiat de mal bine, simti din nou cum firul freaca de prag si cu inima in dinti incerci sa “il salti” peste prag. Pui mana pe tambur si incerci sa il ridici din lanseta iar miscarea chiar iti iasa pana la un anumit punct, cand brusc totul se opreste pe loc si ai senzatia ca ai ramas intepenit in aceea creanga. Stropii de pe frunte au devenit suvoi si neavand de ales te proptesti cat de tare poti in lanseta pentru a vedea daca reusesti sa il scoti de acolo. Strangi frana ceva mai mult pentru a incerca sa il ti pe loc si incepe operatiunea. Totul decurge OK si reusesti sa il scoti iar atunci cand credeai ca treaba e rezolvata se intampla ceea ce sub nici o forma nu te asteptai, somnul pleaca intr-o alta cursa nebuna in jos pe curent, lanseta iti este din nou pe orizontala, frana racneste iar firul fluiera timp de cateva secunde si zeci de metri eliberati de pe tambur pentru ca deodata totul sa explodeze si sa te trezesti cu firul rupt. Dezamagirea nu poate fi descrisa in cuvinte iar “amintirea” tuturor sfintilor nu este potrivita unui forum public.

Tremuri tot, dar tremuri asa cum nu iti amintesti sa o fi facut vreodata. Nu mai pierzi vremea cu facutul nodurilor si iei lanseta de rezerva …

Deja a trecut mai bine de o ora jumate de la “incident”. O ora jumate plina de frustrari si regrete, o ora jumate de insistat fara a avea nici o prezentare indiferent de nalucile incercate. Deja erai resemnat si te gandeai la cei 2 pesti avuti in lanseta … hai ca la primul nu aveai nici o asteptare datorita echipamentului dar al doilea pur si simplu nu iti poate iesi din minte: “cum de am reusit sa il ratez” iti repeti in minte. Si atunci vine minunea, gandurile dispar in mod instant cand simti o lovitura de toata frumusetea in lanseta iar dupa “teapa” care confirma inceputul luptei, munca incepe. De la inceput ai stiut ca nu se ridica la nivelul precedentului si dupa un dril relativ scurt reusesti sa il lamuresti sa iasa pe mal pentru o poza alaturi. Urmeaza o serie de poze, masuratorile de rigoare, o ultima privire si intoarcerea in elementul sau. Ocazie cu care decizi sa inchei si partida privind pestele prins ca o consolare a celui ratat anterior.



…

Si azi ai ajuns destul de tarziu sa pescuiesti. Esti tot la mijlocul saptamanii si avand in vedere ca la ultima partida ai parasit locul pe sunetul manelelor de pe malul opus si in weekend-ul care urmeaza pleci in concediu, pur si simplu nu ai vrut ca locul sa iti ramana in minte cu sleahta de betivani manelisti adunati pe celalalt mal. Din nou au iesit vreo doi avati dar venind pornit dupa somn ai decis sa insisti dupa ei devreme, inclusiv cat inca era lumina. Activitatea de la suprafata iti dadea incredere si stiind ce ascunde locul respectiv speri sa ai ceva de munca in seara asta. Insistai in zona ce creeaza vartejurile, zona in care ai vazut ca si ceva pasnici isi faceau de cap la suprafata si in minte iti faceai scenarii de cum stau somnii pe sub bancurile de pesti pasnici si se ridica pentru a mai culege cate un peste suficient de ghinionist. Ai incercat mai multe adancimi, mai multe viteze de recuperare si cateva culori care in trecut si-au aratat eficienta. Incercai sa ghidezi voblerul catre marginea curentului pentru ca atunci cand mai aveai vreo 2-3 metri pana sa ajungi in punctul dorit sa vina si ceea ce urmareai … lovitura inconfundabila a unui somn bine imbracat in curent. Lanseta direct se indoaie in timp ce frana incepe sa scoata sunetul atat de cautat de catre toti. Ti-a plecat bine de tot la vale dar simtind cum trage stiai ca nu este cel pe care il cautai, stiai ca este un adversar frumos dar care nu se va ridica la nivelul celui pe care sperai sa il intalnesti. Ai parte de un dril frumos cu echipamentul la limita in cateva cazuri datorita padurii din dreapta ta si a pragului din stanga pe care incercai din rasputeri sa il eviti dar dupa ceva emotii reuseti si pe asta sa il lamuresti sa ti se alature pentru o poza. Te bucuri de reusita, dar ceva te “roade” … nu e cel cu care sperai sa ai de-a face.



…

A trecut aproape un an de cand nu l-ai mai simtit in lanseta. Ai incercat si alte locuri. Au mai fost cateva ocazii cu care l-ai vazut, isi facea de cap la suprafata apei fara sa ii pese de ceea ce se intampla pe maluri. Au mai fost in lanseta ceva nepoti de-ai lui dar cu el nu ai mai avut sansa de a te intalni. Locul “0” este in perioada optima atat datorita nivelului apei cat si a conditiilor de afara. Esti din nou pe mal cu speranta ca astazi vei reusi sa il cunosti. E deja bezna cand ai ajuns si spre bucuria ta vezi aceeasi activitate la suprafata apei. Ba chiar l-ai si vazut de cateva ori la suprafata apei dar nu ti-a bagat in seama nalucile cu care incercai sa il ademenesti pentru o poza impreuna. Stai 2 minute pe mal pentru a vedea cum arata curentii si care sunt zonele in care banuiai ca isi face veacul. Incepi partida cu voblerul in care ai mare incredere. Lansezi de vreo 20 de minute fara a se intampla nimic in celalalt capat al firului. Ai simtit ceva pasnici pe care ii atingeai dar lovitura se lasa asteptata. Recuperai voblerul agale, iesisesi din zona in care te asteptai sa il intalnesti si deja erai intr-un loc cu apa linistita unde nu prea aveai sperante. Ca si facut, atunci cand te asteptai mai putin simti cum ceva iti ia voblerul … urmeaza contra de siguranta, intoarcerea la 180 de grade, lanseta aproape la orizontala si frana mulinetei eliberand firul. Il simti in lanseta si stii ca este el, este cel pe care il astepti de un an de zile si emotiile intrec orice limite. A plecat bine de tot la vale si tu ai ramas blocat, bucuria de a il simti acolo te-a coplesit si ai ramas efectiv fara nici o reactie. Traiesti momentul la intensitate maxima si iti revi in fire prea tarziu. Strangi frana de la lanseta pana simti ca mai mult de atat nu se poate, privesti lanseta cat este de indoita si nu iti vine sa crezi, faci si un pas inainte in mod involuntar oprindu-te intr-o zona deloc sigura. A trecut mai bine de un minut si tu inca nu reusesti sa iti revi asa cum trebuie. Te chinui sa ti varful lansetei in sus si mai strangi frana depasind limita la care sperai sa nu urci vreodata. El insa nu se opreste, pur si simplu pare a nu fi deloc deranjat din drumul lui. Vazand ca frana nu reuseste sa il opreasca incerci sa pui putina presiune pe tambur cu speranta ca ceva se va intampla. Cand privesti spre mulineta ramai din nou blocat, se vedea banda galbena ce ai pus-o pe fundul tamburului … banda ce te anunta ca firul ramas pe mulineta se apropie de sfarsit si trebuiesc luate masuri disperate. In doar o fractiune de secunda, de la euforia pe care o traiai intri direct in panica. Nu stii ce sa faci, trebuia sa gandesti cat se poate de rapid si singur varianta ce o aveai era sa pui atata presiune pe tambur incat sa il blochezi la propriu. Din pacate nu aveai cum sa blochezi tamburul treptat datorita lipsei firului, asa ca intreaga operatie se desfasoara in doar vreo 3-4 secunde. Gata, ai blocat tamburul si in momentul ala stiai ce se va intampla … o presiune de nedescris pe brate, iti indrepti mainile din umeri in directia in care pleaca somnul cand totul ramane moale … !!!!! … Voblerul e in celalalt capat al firului si tu ramai dezamagit pe mal. Tremura pe tine fiecare muschi, nu reuseti sa te controlezi, nici macar tigara din gura nu o poti aprinde cum trebuie. Incerci sa te asezi pentru a respira dar iti este imposibil sa stai pe loc. Faci doi pasi cu speranta de a iti reveni dar este ceva ce nu poti controla oricat de mult ai incerca. Esti amutit pe mal, din nou ai avut sansa de a il simti dar ai ratat ocazia de a il intalni. Si de cand il astepti …





....... o sa mai urmeze si altele si sunt convins ca va veni si povestea ce se va incheia cu poza. au trecut 2 ani de cand nu m-am pozat cu "el"

merci baieti ... astept cu interes si povestile voastre. eu sunt cel care prefera sa citeasca o poveste decat sa vada un filmulet pe youtube ...

Citat de la »horiavd«

Ce loc frumos este acolo...Offff...Doamne, Doamne...Da ...din barca...Chiar ma gandeam sa revin pe acolo...Te salut Emil!

hehehehehe, da, frumos loc ... intre timp s-au schimbat destul de multe Horia pe acolo dar inca mai este un loc bun. daca revi sa dai un semn