Tocmai ce am terminat concediul de 2 saptamani dedicat pescutitului si am multe de povestit, in cateva episoade. Dar sa incep cu introducerea.
Conversatie intre mine (lucrez in afara Romaniei, iar la fiecare 10 saptamani am 2 saptamani de concediu) si sotie, undeva pe la sfarsit de iunie:
- O sa vin pe 18 iulie, poti sa-ti iei si tu concediu cateva zile?
- Nu am cum la sfarsit de luna.
- E…asta e! O sa ma duc la pescuit . Si asa bugetul de vacante l-am consumat in mai.
- Pai da. Vezi ca ti-a venit coletul. Dar e greu tare. L-am lasat la munca.
- L-ai deschis?
- Nu.
- Eram curios ce si cum. Trebuie sa fie ace cu plumb (vreo 5 kg de jiguri Fudo si Gamakatsu HW)
- Il luam cand vii.
- Bine
O alta conversatie intre mine si mama:
- Ti-a venit lanseta si o cutie mare.
- Porneste camera si desfa cutia sa vad si eu.
- Acum?
- Pai cand? Maine?
- Bine, hai ca o desfac.
Dupa vreo juma de ora in care mama a navigat printre zecile de voblere cu forme de sobolani, pesti si alte oratanii, am reusit sa-mi mai stavilesc pofta de pregatiri pentru iesirile la pescuit. Da, ati citit bine. Pofta de pregatiri. Atunci cand nu poti sa dormi si te invarti prin bucatarie inconjurat de lighioane cu ancore agatate de ele, jiguri infipte in degete in timp ce le organizezi in valigete, role de fir care asteapta sa umple tamburii mulinetelor, iar tu te misti precum o pisica printre toate cele, aruncate intr-o ordine doar de tine stiuta. Aceste pregatiri pentru mine au un farmec anume, iar imaginatia zburda si deja vad monstri agatati in carligele nalucilor. Clipesc de cateva ori si imi dau seama ca defapt eu sunt monstrul. Iar mi-am infipt carligul in pantaloni/maini sau mai stiu eu pe unde.
Ceva de genul s-a intamplat tot weekendul (19-20 iulie) cand am reusit sa colectez toate cutiile expediate pe la mama si acasa (le expediez si colo si colo, sa nu stie
unii de altii
)
Primul antrenament pentru delta este planificat pentru luni dimineata (21 iulie) pe o balta privata de langa Constanta. Este duminica seara, eu nu mi-am terminat pregatirile si inca sunt la aniversarea lui Denis. Ajung acasa pe la 23 si continui pregatirile. Termin pe la 2 nopatea, iar telefonul este setat sa sune la 3.30. Raspunsul la intrebarea “Danezule, mai dormi? Ai somn?” ma face sa trag repede pe mine imbracamintea adecvata pescuitului, cizmele si…pe ei pe mama lor. La 2.30 ieseam pe usa ca un brad impodobit cu tuburi cu lansete si alte genti. Trebuie sa le cobor dintr-un singur transport. Stau la 4 si nu am lift.
va urma